Una dintre cele mai mari provocări pe care le întâmpin săptămânal, în calitate de corespondent responsabil cu relatările știrilor din Brașov, este aceea de a selecta știrile pozitive, care consider că merită să fie transmise publicului din întreaga țară. Fiecare săptămână aduce cu sine un proces intens de filtrare a informațiilor și provocarea de a rămâne mereu conectat la evenimentele din jur. Acest lucru poate genera adesea sentimente mixte. Știrile pe care le găsesc zilnic îmi transmit încă din titlu sentimente multiple, de multe ori stări de șoc și anxietate până la întristare profundă și doar rareori bucurie. Este dificil să te confrunți constant cu o avalanșă de vești negative și, în același timp, să-ți menții echilibrul interior și o stare de spirit liniștită. Nu este surprinzător că, într-o astfel de realitate, tot mai mulți oameni se confruntă cu probleme precum anxietatea și depresia.

Ce este anxietatea de care auzim atât de mult în ultimii ani? Anxietatea este o îngrijorare extremă și persistentă care interferează cu viața de zi cu zi, iar simptomele pot include atacuri de panică, reacții fizice de frică și încercări de a evita diverse situații. Pe de altă parte, depresia este o tulburare de dispoziție care se caracterizează prin răspunsuri emoționale pe termen scurt la o stare gravă de sănătate asociată cu funcționarea zilnică afectată, însoțită de simptome cum ar fi tristețe și frustrare, sentimente de vinovăție, insensibilitate și pierderea interesului. Simptomele depresiei merg mai departe și pot include oboseala tot timpul, senzația de rău, dureri de cap și dureri musculare, tulburări intestinale, probleme de somn, pierderea sau schimbarea poftei de mâncare și pierderea sau creșterea semnificativă în greutate. Depresia este principala cauză de dizabilitate la nivel mondial. În timpul pandemiei de COVID-19, aproximativ 36% dintre respondenții unui sondaj global realizat de PwC au raportat simptome de anxietate sau depresie. Generațiile Z (42%) și Millennials (43%) au fost cele mai afectate, subliniind impactul semnificativ al izolării sociale și nesiguranței economice asupra sănătății mintale.^[1]

De asemenea, în 2022, în România, incidența tulburărilor mintale a crescut ușor față de 2021, ajungând la 1.244,2 cazuri la 100.000 de locuitori. De asemenea, numărul total al cazurilor noi de tulburări mintale a fost de 237.016, reprezentând 1,7% din totalul afecțiunilor medicale raportate^[2].

În Statele Unite, studiile realizate în timpul pandemiei au arătat o creștere a cererii pentru consiliere psihologică și medicație psihiatrică de la 22% la 25%. Persoanele tinere și cele cu un nivel scăzut de educație au fost cele mai vulnerabile^[3].

Pe lângă toți acești factori exteriori, mai există unul la fel de important și cu un impact incredibil de mare, pe care în timpul pandemiei îl numeam „distanțare socială”. Ironia este că dacă această distanțare ar fi existat doar în perioada pandemiei, în momentul de față oamenii ar fi mult mai fericiți și liniștiți, având relații interumane sănătoase. Însă, din păcate, singurătatea este pentru o mare majoritate a omenirii o realitate zilnică. În România, conform datelor Institutului Național de Statistică, în anul 2023 s-au înregistrat aproape 23.000 de divorțuri, cu o rată de 1,04 divorțuri la 1.000 de locuitori, în scădere față de 1,06 în 2022. La nivel global, se estimează că între 30% și 50% dintre căsătorii se încheie prin divorț. Acest interval larg reflectă diferențele culturale, economice și legislative din diverse regiuni ale lumii. Din păcate, aceste statistici ne arată că nici familia nu mai este pentru toată lumea un loc care să poată fi numit refugiu emoțional și un parteneriat real, nu mai are aceeași putere ca instituție civică așa cum a gândit-o Dumnezeu la creațiune.

Într-o lume plină de provocări – pandemii, războaie, nesiguranță economică – ce putem face pentru a ne menține sănătatea mintală? Studiile sugerează că adoptarea obiceiurilor pozitive este cheia. Cei care suferă de anxietate și depresie se confruntă frecvent cu gânduri negative, dar practicarea gândirii pozitive poate transforma mintea într-un loc de pace și bucurie.

Conexiunea spirituală poate fi o resursă puternică pentru liniștirea minții. Avem exemplul suprem al Domnului Isus, care în timp de furtună dormea liniștit. La agitația ucenicilor și în fața strigătelor lor, El le răspunde cu mustrare: „De ce vă temeți, puțin credincioșilor?” (Matei 8:26). De ce se temeau? Pentru că nu Îi cunoșteau puterea.

Biblia este locul în care noi învățăm despre puterea incredibilă a lui Dumnezeu. „Nu vă îngrijorați de nimic; ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile” (Filipeni 4:6-7).

Rugăciunea și conectarea la sursa divină de putere pot aduce alinare și pace. Așa cum este scris în Matei 11:28: „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă.” Ioan 16:33: „În lume veți avea necazuri; dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea.” Când ne amintim că această lume este trecătoare și că avem o speranță eternă, anxietatea este diminuată. Încrederea în victoria lui Hristos ne dă curajul de a merge mai departe. „Voi Mă veți chema şi veți pleca; Mă veți ruga, şi vă voi asculta. Mă veţi căuta, şi Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta cu toată inima” (Ieremia 29:12-13). „Tot ce veți cere cu credință, prin rugăciune, veți primi” (Matei 21:22).

În concluzie, înțelegem că anxietatea și depresia reprezintă provocări majore ale societății contemporane, alimentate de ritmul alert al vieții, știrile negative și evenimentele globale și fenomenul tot mai extins al singurătății. Deși aceste tulburări afectează profund milioane de oameni, ele nu sunt insurmontabile. Adoptarea unor obiceiuri pozitive, conectarea cu surse de sprijin – fie ele personale, profesionale sau spirituale – și accesarea resurselor specializate de sănătate mintală pot juca un rol esențial în depășirea acestor stări.

Este timpul să facem din familiile noastre o prioritate, să deschidem mai des ușile caselor noastre pentru cei din jur și în căldura căminului fiecare suflet să își găsească locul, rostul și sensul vieții. Prin pași mici, dar constanți, cum ar fi promovarea unei gândiri pozitive, sprijinul comunitar și apelul la resurse spirituale, putem contribui la construirea unei vieți mai echilibrate, mai liniștite și mai împlinite. Așa cum citatul biblic din Filipeni amintește, pacea interioară este posibilă atunci când alegem să ne îndepărtăm de îngrijorări și să ne îndreptăm atenția către soluții și speranță. Isus este speranță!