Al doilea Sabat dimineața.
Stilul de viață creștin și evenimentele finale
Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toți oamenii, a fost arătat și ne învață s-o rupem cu păgânătatea și cu poftele lumești și să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie, așteptând fericita noastră nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor, Isus Hristos. El S-a dat pe Sine Însuși pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege și să-Și curățească un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune” (Tit 2:11-14).
Acest pasaj ne învață câteva lecții diferite de ceea ce prezintă mulți care pretind că cred în Evanghelie. Suntem îndemnați să trăim cu cumpătare, dreptate și evlavie în această lume și să așteptăm glorioasa apariție a Dumnezeului și Salvatorului nostru, Isus Hristos.
Unii au obiectat împotriva lucrării mele, pentru că îi învăț pe alții că este datoria noastră să așteptăm arătarea personală a lui Isus pe norii cerului. Ei au spus: „Ai crede că ziua Domnului ar fi chiar în următoarele momente dacă ne-am lua după discursul doamnei White cu privire la venirea lui Hristos; ea vorbește continuu despre acest subiect de patruzeci de ani, iar Domnul încă nu a venit.”
Aceeași obiecție putea fi adusă și cuvintelor lui Hristos. El a spus prin gura ucenicului iubit: „Iată, Eu vin curând”, iar Ioan răspunde: „Amin! Vino, Doamne Isuse!” Isus a rostit aceste cuvinte pentru a avertiza și încuraja pe poporul Său. De ce nu am lua seama la ele? Domnul a spus că cel credincios va fi cel care va fi găsit veghind și așteptându-L pe El.
Timpul exact al revenirii lui Hristos nu este descoperit. Isus a spus: „Despre ziua aceea și despre ceasul acela, nu știe nimeni.” Dar El a dat semne ale revenirii Sale spunând: „Tot așa și voi, când veți vedea toate aceste lucruri, să știți că Fiul omului este aproape, este chiar la uși.” El a poruncit: „Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitați în sus și să vă ridicați capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.”
În vederea acestor lucruri, apostolul scria: „Dar voi, fraților, nu sunteți în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoț. Voi toți sunteți fii ai luminii și fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopții, nici ai întunericului.” Deoarece noi nu cunoaștem ora venirii lui Hristos, trebuie să trăim cu cumpătare, dreptate și evlavie în acest veac, „așteptând fericita noastră nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus Hristos”.
Hristos Și-a dat viața pentru noi, ca să ne răscumpere din nelegiuire și să ne curețe ca popor special al Său, zelos pentru fapte bune. Credincioșii trebuie să păstreze caracterul Său deosebit, ca reprezentanți ai Săi.
Este de lucru pentru fiecare dintre ei. Bogații ar trebui să ofere banii lor, cei cu vază, influența lor, cei învățați, învățătura lor, cei săraci, virtutea lor. Dacă vor să fie lucrători eficienți împreună cu Dumnezeu, trebuie să intre într-o relație adecvată cu El, ca să reflecte caracterul Lui și lumina care strălucește pe chipul lui Isus Hristos.
Am văzut că există o clasă de oameni care stabilesc venirea lui Isus ca fiind departe în timp; dar pentru ei, venirea Sa va fi precum a hoțului care vine noaptea și ei vor fi luați prin surprindere de distrugere. Cât de mulți sunt dispuși să fie balansați ca să adoarmă în leagănul siguranței lumești; dar este timpul să ne trezim din somn. Apostolul spune: „De aceea să nu dormim ca ceilalți, ci să veghem și să fim treji.”
Ar trebui să fim treji, să putem discerne semnele timpului și să-i avertizăm pe oameni. Sunt mulți în lume care caută să-i liniștească pe semenii lor spunând: „Pace! Pace!” Și totuși nu este pace. Dar noi ar trebui să adoptăm atitudinea inversă. Sunt mulți care spun celor ce s-au redeșteptat: „Nu vă deranjați fără rost, continuați în necredință, în glorificarea propriei persoane și în viața de plăceri. Ziua Domnului nu este aproape.”
Nu a avut Hristos în vedere acest obiectiv al pregătirii pentru revenire când a zis: „Iată, Eu vin curând”? Nu văzuse El că biserica ar avea nevoie de menținerea acestui solemn eveniment în minte? Să ne alăturăm noi oare batjocoritorilor de la sfârșitul timpului întrebând: „Unde este făgăduința venirii Lui? Căci, de când au adormit părinții noștri, toate rămân așa cum erau de la începutul zidirii!” Nu aș dori să fac parte din această clasă de oameni. Vreau să-i trezesc pe oameni cu mesajul revenirii în curând a lui Hristos.
O mare responsabilitate
Cei care au cunoștință despre adevărul prezent au o mare responsabilitate înaintea lumii. Ei au datoria să-i avertizeze pe oameni despre judecata iminentă. Ei au datoria să-L reprezinte pe Hristos înaintea lumii. Ei nu ar trebui să se autocompătimească pe cale, vorbind de răutatea lor, murmurând și plângându-se de asprimea cărării. Ei trebuie să-și ridice gândul către Dumnezeu, să-și deschidă ușa inimii înaintea lui Isus și să-L lase să intre ca să locuiască împreună cu ei.
Noi trebuie să-L așezăm pe Hristos pe tronul inimii noastre, iar templul sufletului să fie curățit de orice murdărie. Venirea în curând a Salvatorului trebuie să fie o realitate vie pentru noi. Întrebarea cea mai importantă pentru acest timp sună astfel: „Care este starea sufletului meu? Împlinesc eu cuvintele lui Hristos? Îi învăț eu pe copiii mei că ei au suflete de salvat și că pacea și sfințenia trebuie să facă parte din viața lor? Îi învăț eu pe ei să-și pună mâinile în mâinile lui Hristos, ca El să-i poată ghida?”
Avem de făcut cea mai serioasă lucrare și nu avem timp de pierdut bând din fântânile secate, care nu au apă. Să venim la Hristos fără întârziere și să bem apa vieții. Să studiem cu sârguință Biblia. Studiul ei este de cea mai mare importanță pentru noi. Scripturile îl pot face pe om înțelept pentru mântuire, totuși cât de puțini găsesc timp pentru a cerceta Cuvântul lui Dumnezeu!
Bărbați și femei sunt absorbiți de lucrurile pieritoare ale pământului. Ei își construiesc speranțele pe temelii fără valoare și își gravează numele în nisip. Chiar și cei care pretind că sunt urmași ai lui Hristos desconsideră chemarea Lui. …
Dumnezeu ne dă binecuvântările Sale bogate pentru a ne bucura de ele și Se așteaptă ca noi să aducem roade pentru gloria Sa, dar mulți neglijează lucrarea Sa. Ei nu se predau cu totul voii Sale. Sunt mulți cei care par să creadă că preocupările pentru Dumnezeu și lucrurile cerești tind să-l facă pe om posomorât și nefericit și că nu este benefic pentru sănătate să permiți minții să se ocupe de subiecte religioase.
Când, în tinerețea mea, Dumnezeu mi-a deschis Scripturile, dându-mi lumină asupra adevărurilor din Cuvântul Său, am pornit să proclam altora prețioasa veste a mântuirii. Fratele meu mi-a scris: „Te rog, nu ne dezonora familia! Fac orice pentru tine, numai nu pleca să predici.”
„Dezonorez familia?” am răspuns eu. „Cum pot dezonora familia dacă predic despre Hristos cel răstignit? Nici dacă mi-ai da aur cât ar intra într-o casă nu voi înceta să dau mărturie pentru Dumnezeu. Îți respect părerea, dar nu voi tăcea, pentru că atunci când Dumnezeu îmi dă lumina Sa, El dorește ca eu să o împart altora, conform cu abilitățile mele.”
Nu au venit preoții și conducătorii la ucenici și le-au poruncit să înceteze cu predicarea în numele lui Hristos? I-au închis pe acești oameni credincioși în temniță, dar un înger al Domnului a venit și i-a eliberat ca să poată spune oamenilor cuvintele vieții. Aceasta este lucrarea noastră. …
Adevărul, așa cum este în Isus
Noi trebuie să prezentăm adevărul așa cum este el în Isus. Hristos a venit în această lume ca să-i salveze pe păcătoși. A trăit pe pământ treizeci de ani pentru a ne fi exemplu. El a îndurat insulta, rușinea, reproșul, ocara și moartea; totuși, acum El este viu. Este un Salvator viu. S-a ridicat la cer ca să mijlocească pentru noi.
Chiar înainte de crucificare, El S-a rugat ca ucenicii Săi să fie una cu El, cum El era una cu Tatăl Său. Este într-adevăr posibil ca un om păcătos, căzut, să poată fi adus într-o relație atât de înălțată cu Hristos? O astfel de uniune cu Hristos va aduce lumină, pace și liniște sufletului nostru. Atunci când S-a înălțat la cer, El a spus ucenicilor: „Vă este de folos să Mă duc, căci, dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi; dar, dacă Mă duc, vi-L voi trimite.” Cine nu ar dori un Mângâietor în vremuri de necaz? …
Spuneți despre dragostea lui Hristos, vorbiți despre puterea Lui și veți putea trăi ca în cer chiar și aici, în această lume. Reflectați lumina lui Dumnezeu și veți fi ca o grădină udată; sănătatea voastră va înflori cu rapiditate; lumina voastră va răsări în întuneric și gloria Domnului va fi atmosfera care vă va însoți.
Întrebări pentru reflecție
1. Ce înseamnă să trăiești „cu cumpătare, dreptate și evlavie”? În acest context, apropierea revenirii lui Hristos ne face mai inclusiviști sau mai exclusiviști?
2. Întrezărind revenirea lui Hristos, care pasaje din Biblie sunt cele mai utile în pregătirea pentru a reflecta caracterul lui Hristos celor din jurul nostru?
3. Pe o scară de la 1 la 10, cât de încrezător ești că vei fi salvat dacă Hristos ar veni astăzi? Fii cinstit.
Adventiștii de Ziua a Șaptea cred că Ellen G. White (1827–1915) a exercitat darul biblic al profeției de-a lungul celor peste 70 de ani de slujire publică. Acest fragment este preluat dintr-o scrisoare scrisă de Ellen White, publicată mai târziu în Semnele timpului din 24 iunie 1889.