Timp de citire: 3 minute

În lume sunt multe locuri frumoase, dar cel mai atrăgător loc rămâne, fără îndoială, acela unde ești așteptat și apreciat, iar locul acesta are pentru cei mai mulți dintre noi un singur nume: acasă! Acasă este acolo unde cineva te iubește și te așteaptă cu drag, în fiecare zi! Acasă este acolo unde îți cere inima să mergi, acolo unde simți nevoia să te întorci, indiferent cât de departe ai fi. Acasă este locul unde te rogi, speri și te bucuri! În vremuri nesigure, în care realitatea se schimbă la fiecare oră, este tot mai evident că acasă este cel mai important loc din lume.

Familia, cariera, locuința perfectă, o oră pentru spiritualitate, plus un timp pentru gătit și făcut teme cu cei mici, apoi timp pentru soțul sau soția din viața noastră și chiar timp pentru noi – toate acestea le vrem făcute în aceeași zi și cu entuziasm, dacă se poate. În încercarea noastră de a avea o viață împlinită pe toate planurile, este dificil să menținem un echilibru fără a ajunge la epuizare. Indiferent că e vorba despre o realitate ce pare imposibil de schimbat sau de asumarea unor obligații noi, trebuie să găsim o formulă care va da cele mai bune rezultate. Atunci când mă gândesc la echilibru, îmi vin în minte două cuvinte: chibzuință și cumpătare.

Obligațiile de la serviciu sau dorința de a avansa în carieră asfixiază de multe ori timpul care ar trebui dedicat familiei. Este blestemul de a fi mereu ocupat. Suspendă treptat legătura dintre tine și ai tăi. „Ai tot ce-ți trebuie, dar ești atât de istovit, încât nu-ți mai trebuie nimic din tot ce ai. Nu mai ai bucurii, ci satisfacții… Reușita profesională intră în conflict cu bucuria de a trăi.[1]

Ce este mai importat pentru noi? Cariera sau familia? În cer nu putem duce nimic de pe pământ, în afară de caracter și familie. Tocmai de aceea ni le-a încredințat Dumnezeu. Într-o zi trebuie să le returnăm. Întregi.

„Părinții au datoria de a face căminul cât mai atrăgător cu putință pentru copiii lor. Lucrul acesta va avea consecințe cu mult mai mari decât câștigarea de bunuri și de bani. Din cămin nu trebuie să lipsească strălucirea soarelui. Simțământul de „acasă” trebuie păstrat viu în inimile copiilor, astfel ca ei să-și poată aminti de căminul copilăriei lor ca de un loc al păcii și al fericirii, asemănător cu cerul. Apoi, când vor ajunge la maturitate, ei vor încerca să fie, la rândul lor, mângâiere și binecuvântare pentru părinți. Căminul trebuie să fie pentru copii locul cel mai atrăgător din lume…[2]

Cele mai frumoase cadouri din partea lui Dumnezeu sunt familia și fericirea, și înclin să cred că Lev Tolstoi a spus un mare adevăr: „Fericit este cel care este fericit acasă.” A sosit timpul pentru un echilibru în viața noastră, trebuie să ne facem timp pentru lucrurile care contează, pentru familie și prieteni, dragoste și generozitate, muncă și bucurie.

Să facem din familia noastră locul în care ne bucurăm nu pentru ceea ce avem, ci pentru cei care sunt lângă noi! Familia este locul unde un cântec sună mult mai frumos împreună, iar cititul unei cărți devine un moment sfânt! Căminul devine atrăgător atunci când ne bucurăm unii de alții și ne bucurăm de prezența lui Dumnezeu. „Cât despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului.”[3]

Lorand Balla, director Departament Publicații, Uniunea Română


[1] Andrei Pleșu, Despre frumusețea uitată a vieții.

[2] Ellen G. White, Familia împlinită, p. 62.

[3] Iosua 24:15.