Tipărire

Virgil Constantinescu

“Căci aveți nevoie de răbdare, ca după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu, să puteți căpăta ce v-a fost făgăduit. Încă puțină,foarte puțină vreme și Cel ce vine va veni și nu va zăbovi !"

 

Virgil Constantinescu RAceste cuvinte au fost lumina pe drumul vieții celui care a fost Virgil Constantinescu, soț, tată și bunic, creștin autentic și mereu slujitor al cauzei lui Dumnezeu și al semenilor lui. S-a născut la data de 26 septembrie 1933 în loc. Dărmănești, jud. Dambovița, fiind al șaselea din cei 7 copii ai familiei Constantinescu Gheorghe și Zamfira. Chiar din anii copilăriei s-a confruntat cu încercări deosebit de grele, încercări provocate de perioada de război și foametea din 1947, însă Dumnezeu i-a purtat mereu de grijă. Educația creștină primită în familie l-a influențat în alegerea drumului în viață și ziua de 3 iulie 1953, în București, zi în care cu multă emoție a coborât în apa botezului ți L-a primit pe Isus ca Mântuitor personal.

 

În 1958 și-a întemeiat propriul cămin, căsătorindu-se cu Babeș Ileana, în Bran, jud. Brașov. După căsătorie s-a stabilit pentru câțiva ani în loc. Grădiștea, jud. Ilfov, unde și i s-au născut 3 dintre cei 5 copii pe care i-a primit ca dar din partea lui Dumnezeu. Din anumite motive s-a întors și s-a stabilit definitiv, construindu-și o casă în Bran.

 

S-a integrat în comunitatea adventistă de acolo și datorită aplecării lui deosebite către citirea Bibliei și a scrierilor inspirate, a fost repede remarcat ca un bun lider spiritual. De-a lungul anilor i s-au încredințat diferite slujbe și servicii în cadrul comunității, slujbe pe care le-a dus la îndeplinire cu multă credincioșie și rigurozitate.

 

Exigent, curajos, onest și determinat, a fost mereu un punct de reper pentru cei din jurul lui, copii, tineri și bătrâni. Vecinii lui l-au cunoscut ca un om cu un comportament deosebit, gata să ajute necondiționat și gata oricand să renunțe la drepturile lui în favoarea unei bune conviețuiri. 

 

Credincioșia și relația lui cu Mântuitorul au ramas pentru soția și copiii lui ca un far aprins în mijlocul unei nopți întunecate. După o luptă lungă și aprigă cu multe boli fizice, Dumnezeu a hotărât să-l cheme la odihnă în ziua de 5 noiembrie 2015. Mulți dintre cei care l-au cunoscut, rude, prieteni, vecini și membrii comunității Bran au fost alături de famila îndurerată în zilele de priveghi și în ziua înmormântării, 8 noiembrie 2015.

 

Cuvintele de mângâiere și speranță adventă au fost rostite de către pastorii Nicu Marie, Adalbert Orban, Cristea Corneliu și medicul Costin Dinu.

 

Marie Nicu, pastor în Conferința Transilvania de Sud

 

Joomla SEF URLs by Artio