Tipărire

Nazaret - satul lui Isus

De Traian Aldea


Istoria și arheologia ne dezvăluie condiţiile în care a crescut și a trăit Mântuitorul nostru.

 

A venit în Nazaret, unde fusese crescut; și, după obiceiul Său, în ziua Sabatului a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească și i s-a dat cartea prorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris: «Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia.»” (Luca 4:16-18)

Nazaret – satul lui Isus

nazaretcNazaretul era o mică localitate așezată pe vârful primei coame stâncoase a Galileii. Spre sud se întindea câmpia Esdraelon, iar spre nord, depresiunea Touren, cu localitatea Cana. Spre est se înălța semeț vârful Tabor, iar spre vest, la 6-7 kilometri distanță, era orașul Seforis, capitala de atunci a Galileii și reședința lui Irod Antipa, zis Vulpea. Era atât de neînsemnat, încât istoricul evreu Josephus Flavius nu l-a inclus în lista celor 206 de localități din Galileea.

Satul era sărac, fără pământ bun de agricultură, așezat pe un vârf uscat de stâncă, cu un singur izvor care le asigura locuitorilor apa. Aici a trăit Isus timp de 30 de ani, mergând cu oile și caprele sau lucrând ca tâmplar și dulgher. A învățat să citească pe sulurile din mica sinagogă, unde participa la toate serviciile de cult.
Era recunoscut ca cel mai bun cu­nos­cător al Scripturilor și era adesea rugat să citească din Tora.

Astăzi, Nazaretul este cel mai mare oraș din Galileea, fiind locuit şi de arabi, și de evrei. În partea veche, istorică, locuiesc arabii, de religie catolică sau ortodoxă, dar foarte mulți și de religie islamică. Tensiunile nu lipsesc dintre ei, mai ales atunci când este vorba să se construiască un nou locaș de cult. Orașul nou, numit și Nazaretul de Sus, este locuit de evrei și aici s-a dezvoltat o industrie constructoare de mașini.

Deși este localitatea unde a trăit Isus, mo­nu­mentele importante comemorează un alt eve­niment: Buna Vestire, mesajul transmis de îngerul Gabriel Fecioarei Maria. Doar un liceu creștin, cu predare în limbile arabă și franceză, poartă numele „Isus adolescentul”. În rest, totul este dedicat Fecioarei Maria. O biserică impunătoare, cea mai mare din tot Orientul Mijlociu, numită Biserica „Buna Vestire”, domi­nă centrul vechi al Nazaretului. În jurul ei s-au dezvoltat orașul și toate afacerile turistice. De fapt, sunt două biserici, una ortodoxă și una catolică, fiecare păstrându-şi tradiția.

Bisericile Nazaretului

1. Biserica „Îngerul Gabriel”, sau Biserica Izvorului, aflată în partea de sus a localității, la poalele coastei stâncoase. Aici se află singurul izvor de apă al satului, unde veneau femeile să ia apă pentru gospodărie. Tradiția ortodoxă susține că îngerul Gabriel s-a arătat Fecioarei Maria când a venit să ia apă de la izvor, aducând ca motivaţie faptul că toate evenimentele biblice importante s-au petrecut la izvor. Peste acest izvor au construit o biserică, cu altarul chiar deasupra izvorului. Toți ortodocşii se închină aici pentru a comemora evenimentul Bunei Vestiri. Doi pictori români au zugrăvit această biserică pe cheltuiala statului român, iar un mozaic auriu te întâmpină la intrarea în curte cu o inscripție în limba română: „Buna Vestire”.

2. Biserica „Buna Vestire”. Tradiția catolică socotește că Buna Vestire a avut loc în casa Mariei, în timpul nopții. Pe fereastră a pătruns o lumină care a trezit-o pe fecioară și a început dialogul cu îngerul. Peste grota Mariei s-a ridicat o biserică încă din secolul al IV-lea. Distrusă de perși și reconstruită recent, terminată în 1968, poartă pe frontispiciu cuvintele Evangheliei în limba latină: „Și Cuvântul s-a făcut trup și a locuit printre noi” (Ioan 1:14). Icoane donate din zeci de țări împodobesc stoa1 curții bisericii. Un portal măreț reprezintă în basorelief principalele scene din istoria mântuirii.

Clădirea bisericii catolice are două niveluri. La primul nivel se află grota Mariei, care încearcă să conserve ceea ce era cândva o casă de oameni simpli. În fața acesteia este amenajată o capelă pentru acte liturgice. La nivelul al doilea se află sala de cult propriu-zisă, dominată de un ta­blou uriaș în dreptul altarului. Vitraliile roșii, porto­calii și violet imprimă o atmosferă caldă și vie spa­­țiului cultic. Comunitatea arabă de religie ca­to­lică din Nazaret are principala capelă în acest loc.

3. Biserica „Sfântul Iosif” este a treia clădire religioasă importantă. Se află în cadrul aceluiași complex catolic, la 100 de metri distanță de Biserica „Buna Vestire”. Și ea este construită peste o grotă, care se crede că a fost casa și ate­lierul de lucru al lui Iosif. Poze expuse pe pereți încearcă se redea camerele grotelor din subsol, care nu pot fi vizitate. În secolul al V-lea, a fost construită o biserică bizantină, de la care ne-a rămas un frumos bazin de botez. Într-o nișă a zidului se află un grup statuar cu Iosif, Maria și copilul Isus, numit „Familia sfântă”.

Între cele două biserici sunt câteva documente arheologice din vechiul sit al Nazaretului: o stra­dă, urme de case și alte obiecte. Un grup statuar din bronz, reprezentându-i pe îngerul Gabriel și pe Fecioara Maria, completează tabloul. Artis­tul a reușit să redea destul de bine uimirea și surprinderea Mariei, dar și amabilitatea și căl­dura cu care Gabriel îi transmite mesajul.

Isus şi sinagoga din Nazaret

În micul sat era o sinagogă, unde Domnul Isus citea din Scriptură și le-o explica închinătorilor. O biserică modernă are pretenţia că se află chiar pe ruinele fostei sinagogi, motiv pentru care este numită biserica-sinagogă.  În această sinagogă a avut loc unul dintre cele mai tragice evenimente. Închinătorii, nemulțumiți de comentariile Dom­nului Hristos, L-au scos din cetate și L-au dus pe marginea prăpastiei, cu gând să-L arunce în gol. Există și acest loc, chiar este amenajat pentru turiști. Locul se numește „Muntele furioșilor” și se află la sud de cetate, spre câmpia Esdraelon. Stânca abruptă și prăpăstioasă stă încă mărturie pentru ura și răutatea anticilor nazarineni.

Spre nord de Nazaret se află localitatea Gat Hefer, locul de origine al profetului Iona. Nu ar avea nicio importanță, dacă iudeii nu ar fi comentat că din Galileea nu a ieșit niciun profet. Nu era adevărată afirmaţia lor, dar ei doreau să minimalizeze importanța lui Mesia. Din acest motiv, Isus a folosit drept semn pentru Sine semnul profetului Iona: „Căci, după cum Iona a fost un semn pentru niniveni, tot aşa și Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta” (Luca 11:30).

La 5 kilometri nord de Nazaret se află lo­calitatea Cana, un sat mare și bogat, așezat pe lunca fertilă a văii Touren. Din această localitate era Natanael, sau Bartolomeu, acel ucenic fără vicleșug. El cunoștea cel mai bine ce fel de oameni locuiau în Nazaret, sat vecin cu ei, și comentează: „Poate ieși ceva bun din Nazaret?” (Ioan 1:46).

Isus nu a crescut într-un mediu foarte select, ci, din contră, într-unul deosebit de nefavorabil: condiții de viață aspre și grele, cu oameni răi, pătimași și gata de răzbunare. Cu toate acestea, a trăit o viață curată și impecabilă. A fost mereu singur, deoarece nu avea pe nimeni cu care să-Şi poată împărtăși gândurile. Adeseori, Se retrăgea în mijlocul naturii pentru meditație și rugăciune. Isus ne este un exemplu, indiferent unde ne aflăm. Şi noi putem trăi o viață curată, indiferent unde suntem, pentru că El ne este alături şi ne ajută.

----------------

1 În arhitectura greacă antică, portic.


Lect. univ. dr. Traian Aldea este profesor de arheologie la Institutul Teologic Adventist.

Joomla SEF URLs by Artio