Tipărire

Voi sunteți... mierea pământului?

Ștefan Tomoiagă ¦ De la inimă

 Sare in bol 3Gândul că un copil al lui Dumnezeu poate exercita o influență pozitivă în lume ar trebui să ne facă să tresărim. Ce bine demn de luat în seamă ar putea face oamenii săraci și blânzi, cei care plâng, precum și cei care încearcă să facă pace, nu să lupte? Nu sunt ei, pur și simplu, copleșiți de avalanșa răului? Ce ar putea realiza cei al căror singur țel îl reprezintă foamea după neprihănire și a căror singură armă o reprezintă curăția inimii? Nu sunt oare acești oameni prea slabi pentru a reuși ceva, mai ales dacă ei constituie o minoritate nesemnificativă în lume?

Este evident că Isus nu a împărtășit acest scepticism. El declară: „Voi sunteți sarea pământului” (Matei 5:13). Aceasta presupune că, deși lumea se descompune asemenea peștelui alterat, copiii lui Dumnezeu pot opri acest proces. Mântuitorul continuă: „Voi sunteți lumina lumii”(Matei 5:14), iar oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc. Asta înseamnă că suntem asemenea unui sfeșnic, a unei lămpi aprinse, care este așezată într-un loc proeminent din casă și nu este ascunsă „sub covată” (NEB) sau „sub găleată” (JBP).

Sarea și lumina au un lucru în comun – se dăruiesc și se cheltuiesc pe ele însele – și astfel sunt opusul oricărei forme de religiozitate egocentrică. Genul de slujire al fiecăreia este diferit, dar efectele lor sunt complementare. Funcția sării este aceea de a preveni dezvoltarea răului, iar funcția luminii este de a se cheltui pe sine pentru a ilumina întunericul. Azi, Isus Își cheamă ucenicii să exercite o dublă influență asupra comunității seculare, aceea de a opri decăderea și de a dărui lumină pentru întunericul lumii acesteia.

Să luăm mai întâi vocația noastră de a fi sare. Pavel descrie un tablou sumbru (Romani 1:18-32), prezentând ce se întâmplă când o societate suprimă adevărul pe care-l cunoaște. Rezultatul? În mod constant, valorile și standardele ei decad, până când aceasta ajunge deosebit de coruptă. Când oamenii resping ceea ce cunosc despre Dumnezeu, El îi lasă pradă propriilor lor idei deformate și patimi pervertite. Copiii cerului sunt așezați în societatea seculară pentru a împiedica acest proces.

Isus îi învăța pe oameni în apropierea Mării Galileei. La mai puțin de 150 de kilometri, înspre sud, râul Iordan se varsă în marea atât de sărată, încât este „moartă”. Pe malul vestic al acesteia trăia, în acea vreme, o comunitate monastică de esenieni, care se retrăseseră din lumea stricată. Se numeau pe ei înșiși „fii ai luminii”, dar n-au făcut nimic pentru a-și lăsa lumina să lumineze, iar în „ghetoul” lor, sarea era la fel de nefolositoare ca sedimentele de pe malurile mării învecinate.

Ce înseamnă practic să fii sarea pământului? Mai întâi, ar trebui să fim mai curajoși, mai activi în a condamna răul. Uneori, standardele decad într-o comunitate din cauza lipsei unui protest creștin clar. Nu te chem în stradă, ci în cămăruță, unde să ai parte de o revoluție a vieții tale prin care te angajezi ca, în ceea ce te privește, să pui stop păcatului.

Helmut Thielicke scrie: „Privind la unii creștini, ai crede că visul lor este să devină borcanul cu miere al lumii.”1 Dar Isus n-a spus: Voi sunteți mierea pământului, ci sarea pământului și lumina lumii. În calitate de ucenici, vă chem să nu ascundem adevărul pe care îl cunoaștem. Să nu pretindem a fi altceva decât suntem și să fim gata să lăsăm ca viața de așteptare trăită să devină vizibilă pentru toți. Fuga în invizibil este o tăgăduire a chemării.2 O comunitate a lui Isus care nu proclamă prin vorbă și faptă a încetat să-L mai urmeze. Lăsați ca sufletele voastre să fie umplute cu principiile cerului; atunci, venind în contact cu lumea, veți arăta lumina care este în voi. „Fidelitatea statornică în fiecare faptă a vieții va fi un mijloc de iluminare.”3 

Ștefan Tomoiagă este președintele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România.

1 H. Thielicke, Life can begin again: sermons on the Sermon on the Mount, 1956, Fortress, p. 28.

2 D. Bonhoeffer, The cost of discipleship, 1937, SCM, p. 106.

3 Ellen White, , Divina vindecare, 2008, București, Viață și Sănătate, p. 21.

Joomla SEF URLs by Artio